Despre cum își trăiesc viața adolescenții din România
În 2025 am lucrat cu mai mulți adolescenți decât în alți ani. Dincolo de observațiile psiho-sociale din lucrul cu ei, nu am putut să nu observ componenta biologică rezultată și din stilul de viață modelat de familie și mediul social.
În aceste zile zilbere am tot scormonit internetul și am observat că încercările părinților de a-i crește într-un stil independent deși ei au nevoie de autonomie „acum e mare, se descurcă”, „adică nu mai are nevoie așa mare de mine” este corelat cu puține informații provenite din câteva studii realizate în România, referitoare la nevoile nutriționale ale creierului adolescentului.
Înțeleg din asta că e posibil să fim insuficient educați cu privire la creșterea și îngrijirea adolescentului.
Mereu am în vedere că putem cere mai mult de la noi sau de la copii, dacă avem și cu ce, adică dacă dispunem și de resurse biologice.
Am să detaliez mai jos câteva informații care mi s-au părut mie esențiale pentru părinți și pentru adolescenți, dacă aveți răbdare să citiți.
Adolescența – perioada critică de dezvoltare
Adolescența este o perioadă critică de dezvoltare fizică și psihologică, în timpul căreia nutriția și alegerile de stil de viață joacă un rol fundamental în bunăstarea mintală.
O dietă echilibrată, bogată în nutrienți esențiali, precum acizii grași omega-3, vitaminele B și D, calciul și antioxidanții, susține funcția creierului, reglarea emoțională, performanța cognitivă și sănătatea oaselor.
Stil de viață și sănătate psihologică
Pe lângă dietă, factori de stil de viață precum activitatea fizică, calitatea somnului și timpul petrecut în fața ecranelor influențează semnificativ sănătatea psihologică a adolescenților.
O dietă sănătoasă este definită ca una care include consumul regulat de legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe și hidratare adecvată, minimizând în același timp aportul de zaharuri adăugate, grăsimi saturate și alimente ultra-procesate.
Comportamente alimentare haotice și riscuri psihologice
În contrast, comportamentul alimentar haotic se referă la tiparele neregulate de masă, săritul frecvent al meselor, mâncatul compulsiv și absența meselor structurate, care sunt asociate cu o calitate slabă a dietei, suferință psihologică și riscuri pe termen lung pentru sănătate.
Nutriția deficitară în aceste etape critice de dezvoltare poate afecta negativ performanța academică, comportamentul și sănătatea mintală, contribuind la scăderea stimei de sine și la creșterea riscului de tulburări de sănătate mintală precum depresia și anxietatea.
Obiceiuri alimentare
Elevii de liceu care consumă rar sau niciodată legume au un risc semnificativ crescut de comportamente alimentare nesănătoase comparativ cu elevii de școală primară.
În mod similar, elevii de gimnaziu prezintă o tendință spre reducerea consumului de legume, deși acest lucru nu este semnificativ statistic. Această reducere poate reflecta independența tot mai mare a elevilor mai mari și expunerea lor sporită la opțiuni alimentare mai puțin nutritive în afara casei.
Studiile au arătat că adolescenții înlocuiesc adesea legumele cu alimente bogate în energie și sărace în nutrienți, pe măsură ce câștigă mai multă autonomie asupra alegerilor alimentare.
Scăderea rolului meselor în familie
Rolul meselor în familie scade și el pe măsură ce copiii cresc. Atât elevii de gimnaziu, cât și cei de liceu sunt mai puțin predispuși să mănânce împreună cu familiile lor comparativ cu elevii din școala primară.
Rețelele sociale, imaginea corporală și tulburările alimentare
Rețelele sociale și influența colegilor joacă un rol cheie în modelarea comportamentelor alimentare ale adolescenților, promovarea standardelor corporale nerealiste și a dietelor extreme de către influenceri și celebrități contribuind la adoptarea unor obiceiuri alimentare nesănătoase, creșterea preocupărilor legate de imaginea corporală și, în unele cazuri, la dezvoltarea tulburărilor alimentare, cum ar fi anorexia sau bulimia, mai ales în contextul expunerii constante la conținut idealizat.
Rolul familiei în comportamentul alimentar
Familia este un factor determinant în dezvoltarea obiceiurilor alimentare ale adolescenților, mesele regulate în familie, un stil de parenting echilibrat și sprijinul emoțional contribuind la formarea unui comportament alimentar sănătos, în timp ce lipsa implicării părinților sau un mediu familial tensionat pot favoriza alimentația haotică sau consumul excesiv de alimente nesănătoase.
Date din România privind consumul de fructe și legume
În România, mulți adolescenți nu ating cantitatea recomandată zilnică de fructe și legume.
Consumul zilnic de peste 400 g de fructe și legume (FAV) este asociat cu creșterea aportului de vitamine și concentrații mai mari de vitamine din sânge, în special vitamine antioxidante și B, iar un nivel scăzut de fructe este asociat cu tulburări de somn induse de anxietate și gânduri suicidare.
Utilizarea rețelelor sociale și sănătatea mintală
Utilizarea site-urilor de rețele sociale pare să fie legată de probleme de sănătate mintală în rândul tinerilor.
Snapchat a crescut stima de sine, în timp ce TikTok a afectat percepția asupra greutății, însă participanții au arătat o stimă corporală ridicată împreună cu o singurătate semnificativă (mai ales la utilizatorii mai tineri), iar bărbații au raportat o sănătate mintală mai bună decât femeile.
Pentru persoanele cu vârste între 13 și 35 de ani, implicarea pe Facebook este asociată negativ cu satisfacția familiei și pozitiv cu simptomele depresiei. Intensitatea mai mare a Facebook corelează cu o dependență crescută de Facebook.
Perfecționismul, în special formele autocritice și narcisiste, este legat de dependența de internet la elevi. Acest lucru poate duce la comportamente riscante pentru sănătate, afectând astfel fericirea lor.
Concluzii și recomandări. Ce putem face?
Cred că este important să reflectăm nu doar la comportamentele adolescenților, ci și la contextul în care acestea se formează.
Adică începem cu întrebări despre noi ca părinți, ce obiceiuri alimentare avem, ce punem în coșul de cumpărături, cum gătim. Schimbările mici, consecvente și asumate la nivel familial pot avea un impact semnificativ asupra sănătății fizice și mintale a adolescentului.
• Luăm măcar o masă pe zi în familie, ca spațiu de conectare, modelare și reglare emoțională.
• Avem în casă doar alimente nutritive, facilitând astfel alegeri alimentare sănătoase fără efort suplimentar din partea adolescentului.
• Pregătim pachet pentru școală adolescenților, nu doar copiilor de vârstă școlară, expunându-i astfel la modele alimentare sănătoase și la o relație echilibrată cu mâncarea.
• Dacă adolescentul se confruntă cu probleme de comportament alimentar, apelăm la psihonutriționist și dietetician. Educația este importantă atât pentru părinți, cât și pentru adolescenți.
• Dacă ne dorim ca adolescentul să aibă rezultate bune la școală, reflectăm un pic la stilul de viață și schimbăm ce putem sau apelăm la specialiști.
Adolescenții au nevoie de libertate și autonomie dar și de structuri clare, de modele sănătoase și de adulți care să înțeleagă că sănătatea mintală se construiește zi de zi, inclusiv prin lucruri aparent simple, precum ce mâncăm, cum dormim și cum ne organizăm viața de familie.
Înainte de a cere rezultate, echilibru emoțional sau performanță școlară, este esențial să ne întrebăm dacă mediul pe care îl oferim susține dezvoltarea lor biologică și psihologică. Grija, prezența și consecvența adulților rămân resursele de bază de care adolescenții au nevoie pentru a crește sănătos.
Surse și studii citate
• Adolescent Nutritional Patterns and Health Behaviors in Romania: A Cross-Sectional Analysis | MDPI
• Dincolo de BMI: Explorarea stilului de viață și comportamentele de sănătate ale adolescenților în Transilvania, România | MDPI
• Un accent pe sănătatea mintală și bunăstarea adolescenților în Europa, Asia Centrală și Canada. Raport internațional Health Behaviour in School-aged Children, 2021/2022, Volumul 1
• Status of Healthy Choices, Attitudes and Health Education of Children and Young People in Romania—A Literature Review | MDPI